“Se spune ca ploaia-i mai rece…atunci cand in suflet te doare…”

A invata sa traiesti intr-un alt mediu nu inseamna a-ti face placere sa faci parte din el.

Mi-am neglijat blogul si asta ma face sa fiu suparata pe mine… Perioada pe care am petrecut-o aici , departe de micul meu oras , m-a facut sa inteleg ca lucrurile nu stau nici pe jumatate asa cum credeam eu ca vor fi . Ok…mi-am facut cunostinte noi dar…am ramas profund dezamagita de faptul ca nimic nu este ceea ce pare a fi si de felul in care oamenii actioneaza numai in asa fel incat sa-si cladeasca propriul bine fara sa conteze nimic altceva.

Au fost momente in care am “cazut”…dar m-am ridicat apoi, urmand clipe in care am simtit atat de tare nevoia sa am langa mine pe cineva care sa ma asculte si care sa-mi spuna ca, intr-un final totul o sa fie bine,dar..m-am motivat singura.S-a intamplat si sa nu ma pot imparti in mod egal intre doua evenimente importante pentru mine si asta m-a durut enorm…dar gandul meu hoinar s-a oprit la acei 19 ani pe care i-a implinit si ea acum….ai mei ma lasa in urma..si parca i-as mai vrea o data……desi am pornit cu stangul , desi am calcat de multe ori gresit …ramane cea mai faina varsta…in care am invatat sa ma ridic singura , in care am reusit sa ma maturizez ceva mai mult,in care m-am “realizat”, in care am invatat ca lucrurile mici aduc satisfactii mari si ca de fapt …ele sunt cele care fac diferenta , lucrurile care conteaza de fapt..”Totul ii vine la timp celui ce stie sa astepte…!!! La multi ani !

Nici persoanei pe care atat de tare o iubesc nu ii pot fi alaturi de ziua de nastere dar sper ca macar weekendul sa i-l pot oferi in intregime…. pentru ca este omul care m-a invatat sa privesc altfel lucrurile si pentru ca merita orice sacrificiu din partea mea …pentru tot ce este el…pentru tot ce a facut pentru mine…

In alta ordine de idei timpul nu prea tine cu mine pentru ca distanta si noile sarcini  m-au facut sa aloc mai putin timp persoanelor dragi sufletului meu dar asta nu inseamna ca le iubesc mai putin si nici ca le-am uitat sau ca am lasat in urma tot ce ne-a legat odata ….

Lasand la o parte problemele cotidiene….un suflet se zbate in mine si plange…Cineva ma respinge fara nicio remuscare si atat de tare doare nepasarea !!!…nu stiu in ce masura am gresit si nu stiu ce ar fi trebuit sa fac sa fie altfel dar ma resemnez cu vesnicul “n-a fost sa fie ” si raman cu sentimentul ca prea putine lucruri ma “cheama acasa”…. dar dintre acelea faci parte si tu si e de ajuns sa simt ca ma iubesti si voi ajunge acolo de cate ori voi avea ocazia si te voi pastra in suflet pe unde ma vor purta pasii….

Am incercat sa rezist….dar doare prea tare…

Intentionam azi sa scriu pentru si despre persoanele cu multe “fetze” insa nu stiu in ce masura am sa reusesc sa finalizez postul..Ok…ok…asa cum era de asteptat ….scriu “doar” pentru ca mi-e greu si “doar” pentru ca nu vreau sa raspund provocarilor jignitoare ale unei persoane pe care pur si simplu nu o mai pot privi in ochi .

Asa cum se intampla tuturor ,mi se intampla si mie sa am 2 lucruri mari si tari care ma deranjeaza teribil . In primul rand nu suport sa fiu mintita…asta e clar!!!…si e normal sa fie asa…pentru ca,prin asta inteleg multe…lipsa de respect si…tot ce tine de asta… Mie imi spui adevarul in fata, indiferent de cat de dureros e el !

In al doilea rand ,eu fiind o persoana mai radicala(asa imi place mie sa cred) ….am zis ca ,daca nu-ti convine ceva la mine…corect ar fi sa-mi spui personal ce anume te deranjeaza…Dar lucrurile azi stau cu totul si cu totul altfel…Pe langa multe lucruri pe care mi-e rusine sa le mentionez intr-un post de wordpress te-ai hotarat…:de ce sa nu imbraci postura de victima ranita pana in maduva spinarii si de ce sa nu  te duci sa-ti plangi off_urile legate de comportamentul meu in fata unor persoane pe care atat de tare ti-a placut odata sa le critici in prezenta mea si nu numai…pentru ca deh…asa ai parea mai credibila si…totodata ai reusi sa strici pe ici pe colo niste relatii pe care deasemenea nu le-ai putut tolera. Si astfel..ajungi acasa linistita si satisfacuta ca in sfarsit ai reusit sa ma bagi  in r**** pana la gat ,reiei postura de om aflat in suferinta si astepti linistita sa culegi roadele muncii tale….ca doar ai muncit…nu poate contesta nimeni acest lucru..Iar roadele….nu se lasa asteptate…Altadata , din disperarea de a nu pierde ceva ce deja pierdusem…am ingropat securea razboiului doar de dragul unor vremuri mai bune care speram din tot sufletul ca aveau sa urmeze…vremuri care pe noi 2 ne-au ocolit…Si cand nu se mai poate oferi nimic ( in afara altor cuvinte jignitoare la adresa mea nu ma astept la altceva ca …doar deh…pe astea le scoti ca pe banda rulanta), ma retrag cu pasi usori dar siguri si imi vad de drum…Iti las si dreptul de a ma “canta” cui si pe unde vrei….De data asta insa , lucrurile nu vor ramane asa ….

Perfect in afara de Dumnezeu nu e nimeni !!!

Because I’m not ready to go yet….

M-am hotarat intr-un tarziu sa nu mai cer nimanui sa ma inteleaga sau mai bine zis.. nu o sa ma mai astept sa-mi inteleaga cineva starile …e suficient sa le inteleg eu si atat ! Si daca sunt capricii si daca sunt ce vreti voi sa fie ,sunt ale mele …si mi le asum !

M-am simtit din nou inferioara celor pe care ii iubesc atat,,,,si asta nu e corect…Nimeni nu are dreptul sa ma faca sa ma simt prost doar pentru ca anumite lucruri le vedem diferit, doar pentru ca in anumite privinte gandim diferit…atat de diferit gandim !!! Ma opresc iar la binecunoscutul meu: “vazute din exterior,lucrurile par atat de simple”..Cat de usor aruncam cuvintele! Daca ar trebui sa ne dam seama de fiecare cuvintel pe care-l spunem atat de usor ,ce s-ar intampla? Daca i-as spune propriile vorbe ,dupa un timp ,luandu’le in sprijinul meu….precis ar spune ca n-a zis ea asa ceva…Dar mai bine sa nu ma complic…

O sa renunt si la a incerca sa repar ceea ce au avut grija altii sa strice…..oricum cine ma cunoaste stie cum sunt si ma va intelege cu siguranta ..iar restul nu va mai conta..In alta ordine de idei…sunt dezamagita…si suparata…E o revolta  de septembrie care imi tot alearga prin vene….dar mai mult decat atat…ma preseaza timpul.. .:(….:(:(:(….Nici intrebarile nu-si au rostul.Sunt de interes minor!

Of starile astea de “finish rapid” imi apartin si nu-mi apartin , apar si pe urma dispar … >>>Ps:…Pe tine te iubesc…si asta conteaza cel mai mult ! <<<

Cand joci intotdeauna cinstit,ai sanse mari sa pierzi…

M-au durut enorm vorbele tale de asta seara iubitu meu…daca ai sti cat doare cand o spui tu ..M-am tot gandit la asta de cand te-am lasat sa pleci ;Dupa ce am rememorat perioada pe care am petrecut’o alaturi de tine , a inceput sa se profileze o concluzie “oarecare”…te iubesc , stii? Ma intriga zilele astea care trec al dracului de repede…e un septembrie pe care il urasc si il iubesc in acelasi timp:(…il urasc pentru ca trece…si pentru ca  dupa asta urmeaza un octombrie de care ma tem…sincer ma tem…si poate ca tie nu ti-am aratat niciodata asta…dar spui tu  ca…o sa ma schimb…nici nu indrasnesc sa te contrazic,poate mediul , poate orasul ala pe care il detest pe zi ce trece mai tare , poate ala are sa ma schimbe intr-un fel sau altul …dar de dragostea asta pe care ti-o port sa nu te indoiesti niciodata …Stiu si eu ca viata nu e tocmai roz…am invatat asta,tarziu ,dar am invatat…

>>Mi-ai zis sa nu spun niciodata niciodata dar cu dragostea asta pe care ti-o port cum ramane? Of se rezolva totul ,pana la urma se rezolva si asta ca tare dulci sunt impacarile dar cu ranile alea care raman in urma fiecarei vorbe aruncate in vant ce facem ? ..:(…Nu suport certurile astea inutile…dar pana la urma..”tot ceea ce se petrece are un anumit sens” chiar daca se stie bine ca…. daca joci intotdeauna cinstit, ai sanse mari sa pierzi…<<

september all over again..

Damn! Ce stari ma incearca iar ! … Toamna m-a fortat sa inchid definitiv anumite capitole din viata mea…mai stiu ca peste mai putin de o luna ,cand o sa incep un trai nou(de care atat de tare ma tem) , voi fi obligata de imprejurari sa rup alte cateva file din viata mea  pe care cu atata stradanie le-am “scris”..:( Si cel mai rau ma inspaimanta schimbarea.E un fior ce ma patrunde in diminetile tarzii cand deschid fereastra… il simt cand trag aer in piept…Desi nu e frig, mi-e frig….desi nu are de ce sa-mi fie teama , mi-e teama….si chiar daca stiu ca esentialul este sa merg inainte, eu nu incetez sa privesc inapoi.Si ce las? Intrebarea e :ce las? Las in urma visele mele , sa fac loc altora…si daca nu pot sa le las?si daca nu vreau? ..:( …Ce sa fac daca nu pot?! ….Cineva cu siguranta are sa-mi  aminteasca faptul ca nimeni nu are dreptul sa-mi ceara sa renunt la ele si ca…mai mult decat atat trebuie sa invat sa lupt pentru ele…si…pana la urma, am sa lupt…atat ca o sa-mi stea in putinta o sa lupt, o sa fac tot ceea ce depinde de mine..

Ce fain e sa adorm si sa ma trezesc in bratele tale…

        [Post inceput pe 2 septembrie....incheiat pe 3 septembrie...Neputinta ma omoara ..:(:(:(.....]

Articol nou…2

Am sesizat ca timp de mai bine de un an si jumatate , blogul mi-a fost bun prieten…Unde mi-as fi plans eu durerea daca nu aici si cui daca nu lui as fi putut sa incredintez eu toate trairile mele ?[...]

Sunt trista,daa,inca o data sunt trista…am iesit ,m-am asezat pe o banca si…am ascultat un cantec absurd.Atat de absurd mi s-a parut ..:(…Am cautat cu privirea cateva stele …si le-am gasit .Asta m-a calmat putin si am reusit sa raman eu cu mine.Simplu…M-am gandit la viata mea , la visele mele (facute scrum astazi dar vreau sa cred ca este una din zilele alea nasoale care o sa treaca tot atat de repede precum a venit…),la tot m-am gandit …Mi-am dat seama ca nu invat din greseli…si acum ma intreb, cu ce am gresit si unde? E simplu sa o iau razna atata timp cand incep si termin ziua intre patru pereti goi.Aici fiecare vorbeste pe limba lui.Mie nu mi se vorbeste in niciun fel.Stiu ca nu e prima data cand se intampla asa si nu am inteles inca de ce azi m-a durut mai mult decat altadata.

Dupa 3 sferturi de ceas,pe aceeasi banca mi s-a alaturat si el…Nu era greu sa simta ca nu’s in regula…m-a ascultat si intr-un final a pictat un zambet mic pe fata mea…il iubesc pentru tot ce e el, pentru tot ce face pentru mine.

Nu asa mi-am imaginat perioada de  dupa admitere(pe de alta parte o priveam ca pe ceva interminabil ) dar…fiecare are dreptul sa viseze cat poate si pe acesta…nimeni nu mi l-a luat. Privind partea plina a paharului…am pastrat cateva persoane esentiale vietii mele(inca le ma am)…de restul am sa ma descotorosesc asa cum n-am facut’o de atate ori… 

                                   

  >>Nu stiu de ce dar….vreau sa ploua….atat mai vreau ……..<<<

Feelings…

Am atatea lucruri ingramadite in minte la care actualmente nu pot sa nu ma gandesc…sunt lucrurile care fac parte din mine iar fiecare farama de timp ce mi se strecoara printre degete , imi lasa in urma atatea amintiri…

In clipele in care am simtit ca s-a mai potolit durerea am inteles ca viata mi-a oferit ocazia sa intalnesc un singur om pe care as fi in stare sa-l iubesc atat de mult..Asta nu inseamna ca o sa renunt la tot ceea ce am trait anterior caci au fost odata si acestea parte din mine…Dragostea asta pe care o simt pentru el nu o pot compara cu nimic in lume si tot ce am trait alaturi de el a meritat orice sacrificiu. Stiu ca au fost cateva momente cand am fost obligata sa renunt la noi .In ciuda a ceea ce s-a intamplat atunci as repeta fiecare pas pe care l-am facut.

Il iubesc….chiar daca asta continua sa starneasca atatea controverse in randul celorlalti.Mai nou,am observat ca nu ma mai supara lucrurile astea..o sa fac doar ce-mi dicteaza sufletul ….nu vreau sa-mi mai reprosez nimic.  Unii zic ca-s imatura sau ca….nu am dat inca piept cu realitatea..OK , stiu ca am momente in care prefer sa raman eu cu mine ,sa fac ordine in haosul asta pe care il simt tot mai tare in interiorul meu,dar asta nu da dreptul nimanui sa ma considere imatura.Imi asum toate faptele si toate trairile pentru ca sunt ale mele ! In alta ordine de idei, prea putin conteaza acum parerea pe care si-o formeaza ceilalti despre mine. Stiu ca …cine ma cunoaste intr-adevar…ma va intelege cu siguranta !

Ma intorc …sau mai bine zis o parte din mine se intoarce in lume  si se opreste la mine ….Traversez o perioada nu tocmai favorabila din punct de vedere al comunicarii si m-am saturat sa aud ca “Perioade d’astea ai traversat mereu…!!” Stiu ca uneori,vazute din exterior, lucrurile par atat de simple..Mai stiu ca s-a creat(sau am creat) intre mine si ceilalti o bariera pe care greu mai pot sa o  ridic astazi…dar daca e mai simplu sa ma judece pentru lucrul asta, n-au decat sa o faca…Asta nu are sa ma supere in momentul de fata….probabil asa as fi procedat si eu si …nu am nevoie sa-mi inteleaga nimeni starile daca e atat de greu sa te pui o singura clipa in locul meu.

Pe de-o alta parte am in palmares cateva nopti nedormite si sute de lacrimi stranse din pricina unor persoane care m-au dezamagit atat de tare…eventual…m-as putea auto_incadra in categoria vinovatilor deoarece mi-am format pareri prea bune ,dar gresite despre persoanele respective. E bine de stiut ca au fost anumite vorbe aruncate aiurea care atat de tare m-au durut incat as fi preferat sa primesc cateva palme….numai sa nu aud asta de la cine nu ma astept…Nu o sa-i mai reprosez niciodata ca m-a tradat…ce regret acum…e clipa blestemata in care am cunoscut persoana respectiva si in care am avut incredere…Dar…toate regretele sunt inutile in clipa de fata…Ce rost are sa ma gandesc acum la asta ? Am oferit ajutorul chiar si atunci cand nu mi s-a cerut si….am primit inzecit !!!

Mi s-a reprosat  de catre cineva acum vreo doua saptamani ca…i-as fi fost alaturi decat la bine…Am uitat ca oamenii uita…paradoxal…fac parte dintre acestia si…cu toate astea am indrasnit sa cer un mic ajutor pentru ca.. imediat sa mi se intoarca spatele. Damn! Cat regret….!!!

Mi -am dat seama din nou ca….desi-s implacabila cu tradarea , nu ma razbun cu toate ca am jurat ca o voi face !!!!

Durerea din suflet…

Am suferit de moarte acum aproximativ 4 luni cand am fost obligata de imprejurari sa renunt la tine …dar lucrurile se complica  din nou pentru mine.E o durere care ma incearca iar….o durere ce porneste de undeva din zona pieptului dar care se raspandeste  peste tot in mine si totul de aici imi aminteste de noi..Imi vine greu sa ma misc. Mi-am conturat langa tine vise pe care nimeni si nimic nu mi le poate lua.Stiu…..cuvintele sunt uneori suprafete care nu reflecta…dar nimeni nu ne poate acuza ca am crezut in promisiunile noaste …mai stii ?aveam planuri impreuna… si mii de amintiri..si acum…acum viata ma pune iar la incercare si incearca sa mi te duca iar departe…

Ultima data am procedat ca o lasa..am renuntat la tine inainte de vreme doar pentru ca ….pentru ca imi era teama ca o sa ma atasez mai tare si ca…o sa sufar mai mult !!!! de asta imi era mie teama…Mi-am reprosat mult timp lucrul asta..si inca o mai fac…dar de data asta o sa incerc sa schimb putin cursul..pe tine nu te pot lasa la greu…si nici mie nu imi mai permit sa fug ca o lasa ce sunt…nuu…o sa-ti fiu alaturi pana in ultimul moment,pana cand o sa fiu pusa fata in fata cu situatia problema…chiar daca ai vazut bine aseara ca si in ochi sa te privesc mi-e greu . Cum sa traim noi vieti paralele ? cum? cum sa fac sa nu ma mai omoare gandul asta ??

Nu, nu incerc sa previn durerea… Imi asum toate trairile …!

Acum inteleg ce inseamna sa te usture inima….strigatul mut inecat in durere  doare….

-

 

Se zice ca pentru noi oamenii nimic nu este pierdut atata vreme cat traiesti……Iti trebuie doar putin curaj,putina incredere , putin noroc…Eu le-am pierdut pe toate:(:( Sunt O.k:(

Because I feel like shit today… :(:(:(

Cat nu suport sa-mi cautati nod in papura desi nu sunteti in masura sa o faceti ! Ok, am inteles ca am de-a face cu oameni care desi ataca finut , lovesc acolo unde doare mai tare..Evident cine izbucneste daca nu eu?! Eu nu stiu sa ma comport, eu inteleg lucrurile pe dos , eu sunt orgolioasa , pe mine nu ma doare nimic ,eu nu tin cont de nimeni si de nimic…si in plus…ii imbolnavesc pe cei din jurul meu…scurt si la obiect …nu?!

Nu stiu de ce trebuie sa reactionez eu mereu asa si nici nu stiu de ce trebuie sa rabufnesc pur si simplu atunci cand ma simt atacata…Mi-am jurat odata ca nu o sa ma mai las calcata in picioare de nimeni si de nimic,indiferent de cine este vorba…ieri eram un vulcan gata sa erupa la cata durere stransesem in mine  pentru ca, pe langa altele , timp de un an de zile cineva a avut grija sa ma faca sa cred orbeste  in niste minciuni tesute cu grija…si mai nou..apare un personaj care s-a conturat in plina mea durere si care ma loveste cu replici pe care le-a mai pasat odata catre mine…si daca atunci am avut taria sa le diger, acum am dat peste ! Sunt orbita de mandrie?!?!?!?! Sunt lovita de durere si o ssimt peste tot in mine, pana in maduva oaselor o simt…dar voi nu aveti ochi sa o vedeti..in schimb vi se pare anormal sa reactionez asa…o sa incerc sa ma indepartez pe cat posibil de acele persoane carora mi se tot reproseaza ca le-as fi facut rau . Oricum daca vreodata am avut nevoie de ceva…blogul nu m-a dezamagit niciodata chiar daca nu am reusit sa postez mereu…

I feel like shit today…………. :(:(:(:(……………………………..

>Vreau sa vii acasa….atata tot :(:(…nu mai suport nicio clipa sa stau singura aici :|:|