Reversul monedei…

Am tendinta si dorinta sa ma lepad de tot ceea ce am realizat ca mi-a “cladit” un hazard interior de-a lungul ultimelor zile…de tot ceea ce se leaga de falsitate si ipocrizie…Simt nevoia sa ma “lepad de anumite haine folosite”…..Si,,,,am inceput cu inceputul….;)

Cel putin acum stiu sigur ca nimic nu va mai fi la fel ca inainte….si de asta ma voi ocupa personal…;)

->>

[b]“VOI CALCA PESTE TOTI SI PESTE TOATE”!!!!!!!!!!!!!

Clipe…

A mai trecut inca o zi…..

Nu stiu cum…nu stiu pe unde…
Ceea ce constat este faptul ca primavara incepe sa-si faca simtita prezenta…Uraaaa!!!si parca regasesc in mine mai multa pofta de viata si mai mult optimism….
Sau poate ca asta e doar o stare trecatoare….
Whatever….Stiu cat de mult am asteptat zilele astea insorite….mai stiu ca vor veni zile in care imi voi dori sa pot da timpul inapoi sa recuperez clipele pe care,poate ca nu am stiut sa le pretuiesc,,,,,clipe pe care,de altfel nimeni si nimic nu mi le va putea readuce….
Am invatat sa-mi plang durerea in randuri…dar am si zile in care parca nici cuvintele-mi nu se mai leaga intre ele si nu mai formeaza propozitii logice…
Am si momente in care nu ma pot opri din ras…:))…..Dar se stie foarte bine ca la mine…trecerea de la o stare la alta se realizeaza rapid…:D

Whatever…

In fals….

“Incerc sa ascund calvarul ce-l numesc depresie
Si zambesc fals doar pentru buna impresie…..”…..

Cred k si eu incerc sa ascund starea asta depresiva…..chestia e ca nu stiu cat de bine reusesc sa fac asta….
….Cat despre asa-zisul “zambet fals”…….eu nu-l mai afisesz nici macar pentru mine:(:(:(……cu atat mai putin pentru “buna impresie…” de care nu-mi pasa…

7 februarie

…..Nu stiu cu ce ar trebui sa incep…nici macar nu cunosc motivul pentru care am “dat fiinta” acestui blog…poate pentru ca vreau sa ma eliberez de toti si de toate ….chiar si de paginile pe care ani de-a randul mi-am asezat gandurile….asa cum au fost…sa incerc exprim prin cuvinte ceea ce nu mai pot exprima nici macar prin vorbe,gesturi.Se vede ca m-am pierdut:(:(:(…..Mi-am pierdut increderea in cei din jurul meu si mai rau e ca mi-am pierdut increderea in propriile-mi forte….Mi-e greu sa ma mai adresez cuiva,mi-e greu si am obosit sa incerc sa-i fac pe ceilalti sa inteleaga ceea ce nici macar eu nu mai pot intelege….Am obosit ,daaa….am obosit sa caut un sens,sa vreau sa mi se raspunda la intrebari la care poate k nu exista inca raspunsuri…

Oh God!!!Cat de mult m-am inchis in mine….mi-am inchis viata in filele unui jurnal….si am uitat sa mai am incredere in oameni….chiar si in cei care merita…Si nu stiu ce s-ar intampla daca vreodata,cineva le va citi :|…pentru altii ar putea fi simple randuri sau posibile aberatii…pentru mine insa, evenimente pline de incarcatura sufleteasca….nici nu vreau sa ma gandesc…

Si mai nou,am sentimentul ala de neliniste…..ca o sa se afle tot…si o sa dau iar curs iar discutiilor interminabile….Damn!!!Nu mai suport…..imi vine sa dau o data cartile pe fata …si ce-o fi o fi…dar ma opreste faptul ca stiu cum va fi…stiu cum a fost si pana acum….

>>obosita si plictisita….<<