Back to black …

Ce ciudata e soarta ! Ma lovesc mereu de coincidente .. de intamplari menite sa ma faca sa invat , dar tot degeaba . Eu uit repede . Esentialul imi scapa intotdeauna. Pastrez nimicurile . Brusc , pe un traseu oarecare s-au trezit in mine reflexe nervoase si m-a lovit o criza existentiala . Mi-as fi dorit sa nu exist in clipele alea , as fi preferat sa fiu absenta ca deobicei…

Mmmm…In fata cuiva(stiu eu cui ) mi-am recapatat statulul de fraiera . Dar nu e prima data cand se intampla asta . Ea mi-a urmarit reactiile si m-a simtit (nici nu avea cum sa nu o faca avand in vedere faptul ca m-am trezit tinandu-i strans mana dreapta . Era reflexul meu , prima mea reactie la toate cele .)

Acum , dupa ce am fost lovita iar , in acelasi loc , insa de o alta persoana .. ma simt imuna .. (ciudat !!! dar cred ca dupa faza asta nu ar mai putea cineva sa ma raneasca cu ceva . ) Asta simt azi . Maine poate fi altfel .

In momentele mele de luciditate (putine in ultimul timp ) realizez ca mi-am imprimat in cap niste idei si sentimente care nu exista de fapt …. ???? Restul e fictiv . Sunt intr-un balans continuu . Ma zbat intre stari total diferite . Iubesc ? Urasc ? O prefer pe a doua . Ce sunt acum ? Traiesc un prezent care oscileaza intre trecut si viitor . Visez ? Poate .. ..

Deschid fereastra sa imi revin . Respir un aer tomnatic (????) si ma izbeste in fata un vant relativ puternic desi nu intr-atat de rece . Niste frunze pale se impotrivesc unui destin crud . Nu vor sa cada . Se incapataneaza sa existe . Nu trece mult si le vad cazand …. mmmm …. a venit toamna… Oficial mai e putin .Nu indrasnesc sa mai ies nicaieri . Mi-e frica . Privesc din umbra . Undeva acolo , totul era verde … aici pare a fi altfel …

Am ajuns acasa !